Suflet sau dorinţă?

O steaaa! Dap..trecutul prezentul şi probabil şi viitorul meu are legatură cu cel puţin o stea. De ce o stea? Înainte, când vedeam acea stea, eram doar o fetiţă faşcinată de frumuseţea vieţii şi zâmbeam trăindu-mi clipa. Nu ştiam ce e timpul şi ce urme lasă schimbările făcute de el. Doar zâmbeam.. Apoi am aflat câteva lucruri esenţiale ce le conţine viaţa, m-am uitat la steaua mea mereu acolo pentru mine şi am lăcrimat până mi-au îngheţat lacrimile pe faţă iar hohotele plânsului s-au risipit în tăcerea nopţii. Nu puteam evita adevărul şi faptul că eram devină. Da, oricine face greşeli, dar unii se mai şi opresc din asta pentru a lua o pauză. Acum...mă uit la steaua mea şi mă gândesc în propria melancolie. E sufletul lui sau dorinţa mea? E sufletul lui din cauza dorinţei mele? E doar el? E doar dorinţa mea? E dorinţa mea de a da timpul înapoi? Sau poate e doar...destinul meu reflectat pe cea mai apropiată stea. Ea e steaua mea! Iar eu sunt.. ghinionul sau norocul, iadul sau raiul, fericirea sau suferinţa ta, sau poate sunt doar o frunză căzătoare din pomul vieţii.

Şi plutesc, plutesc uşor
Fără să cad sau să zbor,
Fără să risc şi să cobor;
Sunt doar un om.

Well, Maly vă urează un..
Bun venit pe Steaua Mea!
Unde viaţa este moartă, iar fericirea este doar un vers.

Eu, eu, eu... Taci!

Hey! Tot eu is aici, în faţa laptop-ului cu gândurile împraştiate şi viaţa fărâmată. Înainte ziceam cu Dydu că vieţiile noastre sunt nişte filme de Hollywood dar acum s-au transformat în nişte drame siropoase în care suntem personaje principale şi vrem să ne aruncăm în faţa tramvaiului. Acum sunt cu nervii la pământ şi fiecare părticică din corpul meu suspină şi cere afecţiune. Urăsc când lumea mă urăşte fără să înţeleagă că oamenii fac şi greşeli, mai ales eu...care niciodată nu am fost hotărâtă de ceva până nu am descoperit cât de mult înseamnă pentru mine. Nu-mi place să ştiu că cine ieri mă iubea, azi mă urăşte şi încearcă să mă uite. Poate şi eu încerc să uit şi să mă prefac că nu s-a întâmplat nimic, dar nu pot aşa bine. Am ajuns să dau replici dure persoanelor care probabil ţin câtuşi de puţin la mine şi să mă îndoiesc că o să mă mai iubească cineva vreodată..le zic tuturor 'Într-o zi mă vei urâ chiar dacă acum îmi zici că nu poţi fi nici măcar supărat pe mine' pentru că aşa e. Oamenii fac greşeli, şi câteodată e prea târziu să mai poţi face ceva sau să dai timpul înapoi. Omul învaţă din greşeli, dar când greşeşte nu învaţă, deabea după realizează. Şi...s-au dus zilele alea când cântam ca nebuna cu Dydu prin tramvaie ' I'm special and you know it...and we know it, and i know it, lalala ' . Asta e acum, deşi nu mai pot face nimic şi urăsc sentimentul că sunt legată de mâini şi de picioare, o să mă abţin din a mai face ceva ce apoi probabil o să regret. Cred că o să-mi fac un tatuaj cu numele surorii mele -merită la câte a făcut pentru mine- sau un înger negru căzut din iad ca să înveţe să iubească. Vreau să mor, dar cum el -şi mă refer la un alt el- mi-a zis că eu merit ceva mai bun dar trăieşte pentru mine, şi eu voi trăi prefăcându-mă cât pot de mult că sunt în culmea fericirii. Ciao, but you know how much i need you now, like this song 'i need you more, i need you more..uuu baby i need you more'.

Sentimente îngropate

Mi-am adus aminte că pe 29 septembrie am făcut o poezie, nu am mai făcut de mult una aşa că nu e vina mea că dacă nu e prea reuşită..Delectaţi-vă cu melancolia mea!

Sunt iadul tău
Sunt visul tău
Sunt viaţa ta,
Nu mă uita.

Oricât am plâns,
Şi m-am ascuns
Nu voi uita,
Privirea ta, minciuna ta

Paşesc pe apa
Nu am nevoie de barcă,
Prin lume mă scufund
În gânduri mă afund

Chiar dacă am plecat
Îţi spun, nu am uitat
Şi-n zori de zi
Când mă voi trezi
Voi descoperi..
Lumea de cristal,
În cioburi de porţelan

Mai bine plec,
Nu am uitat.
Sufletu-mi ai dărâmat,
La pământ m-am prabuşit
Şi-n inimă tu ai lovit

Mai bine cânt
Şi mă descarc,
Şi cu ideea eu mă-npac..
Mai bine tac,
Şi mă ascund..
În viaţă am un loc secund.

Eu am plecat
Şi te-am lăsat,
O melodie ţi-am cântat,
Ca să nu uiţi
Unde s-ascunzi
Sentimentele uitate,
Între lacrimi îngropate.

Uite steaua mea!

Nu credeam că o sa zic asta vreodată, dar mi se potriveste ca o mănuşă faza cu 'Lie to me, because i love you anyway'. Well, ieri am fost la concert în The Silver Church..a fost bestial! HITT e super tare şi pentru jumatate de oră m-a făcut să uit pe ce lume trăiesc, apoi a început cu melodiile melancolice la pian şi m-am apucat să bocesc pe umărul lu' Sayu, vorba ei 'Tipu are experienţă' *laught*. A fost funny dar mi-a fost ciudă că nu am putut să mă bucur cu adevărat de concert. Şi ziceam cu ea 'Vremurile alea au trecut, dar noi suntem încă aici să ne distrăm' dar se aplica statusul meu ' Sick of crying, tried of trying...Yes, i'm smiling! But inside, i'm dying'. Şi...nu-mi vine să cred că sunt atât de proastă, am mai fost eu blondă şi până acum..dar deja m-am săturat. Îmi vin în minte versurile la o melodie pe care o ascultam aseară şi azi "Iar atunci când eu adorm gându' îmi fuge tot la tine/ M-am supărat ca prostu', câteodată nu-mi văd rostu'/ Şi totuşi viaţa fară tine e un monstru" sau "Pe tine nu te las, pe tine te ţin strâns/ Şi n-am să uit atunci când pentru prima oară ai plâns/ Iar eu am râs şi te-am ţinut în braţe/ Şi chiar pe bune am zis că n-o să-ti dau speranţe false/ Şi iubirea n-o să atârne doar de aţe/ Chiar dacă alţii n-o să vrea şi barfesc ca nişte ţaţe/ Dar pe tine nu te atinge nimeni cu nimic/ Că aş face rău de la mare pan' la mic". Mă rog, nu mai vorbesc despre prostia mea că încep să gândesc negativist. Well, în ultimele două nopţi nu am dormit acasă..prima noapte adică vineri la Sayu de am adormit la 4 şi azinoapte la Mădălina (o tipă cu scrumieră de pe insula Pula şi wisky pe care scria tot numele insulei, când o întrebam ce a băut zicea 'Pula!!' *laught*). Azinoapte ne-am plimbat de vreo 3 ori până în Bucureştii Noi şi înapoi cu taxiul, am fost şi prin Herastrău şi am ajuns acasă la tipă la vreo 4 jumate şi am adormit la 5 şi ceva. P.S. are nişte căţeluşi mici pufoşi şi adorabili, dar te latră dacă îi deranjezi când stau pe perna ta *smile*. Tocmai am observat că m-a tăguit HITT într-o poză pe fb şi am dansat cu căţeaua de bucurie. Mi-e dol de sormea, mi-e dor de Mădă, mi-e dor de vărămiu, mi-e dor de Tweety până când şi de Astro cred că îmi e dor (îmi place să-i fac poze cu Tweety). Mi-e dol de....multe persoane. Dar îi pasă cuiva? No...Hai ciao, v-am lasat cu tristeţea mea mută că am chef de un horror sau o dramă -parcă nu îmi ajunge viaţa mea-.