Edit!
Hmm..vechile prietenii nu se uită niciodată, doar se uzează odată cu timpul. Eu nu vreau să las filmul vieţii să-mi fure din actori, aşa că mă chinui să îi ţin aproape. Zicea Ada că totul are un sfârşit. La mine prefer să fie doar un sfârşit definitiv numit moarte. Şi vom trăi fericiţi până vom putrezi în mormânt nu? Pff, asta da happy-end.. Vreauuu...multe lucruri realizabile şi mai multe nerealizabile. Dacă ar fi să aleg între el şi eu, aş alege el doar ca să ştiu că o să trăiască mai mult..fie şi cu o secundă. Pentru că el merită să trăiască oricum ar trăi, pe când eu nu. Dacă ar vedea Deea ce scriu aici ar şti exact cum mă simt. But...asta e. Viaţă, moarte, fericire, tristeţe..tot aia, dacă nu are nici un rost să dai vina pe altcineva. E viaţa mea, deci dă vina pe ea pentru tot ce fac! Aşa că, noapte bună.
P.S. Ador melodia Adele-Someone like you. Aşa că ascultaţi-o şi voi, deşi sigur o ştiţi *smile*.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu