Well, Have Fun...!




«Hai să ne trăim clipa,
Să nu mai ştim de nimica!»








vineri, 30 decembrie 2011

Uite pachetul...nu e pachetul!

Aşa deci noroc cu Adeea că mi-a amintit de 'faza cu pachetu' de miercuri *laught*. În ultimul timp încep să am pierderi de memorie şi mă simt ca în prima serie din Cl.. . Deci! Miercuri am ieşit pe afară cu Adeea, şi cum ne plictisisem de parcurile din zonă, am hotărât să mergem în Moghioroş. Toate bune şi frumoase, în 41 nu era nici un controlor -ca de obicei- şi am ajuns acolo. Am intrat în parc, ne-am uitat la chestiile de la tarabele de pe acolo, am mai râs de mersul unuia până am ajuns aproape în mijlocul parcului, unde erau nişte leagăne, un balansoar, nişte bănci şi chestii deastea pentru copii, iar noi cum nu suntem departe de a fi copile, vroiam să ne dăm în așa-zisul balansoar. Abia după am văzut că în dreapta lui era un cuplu foarte drăguţ ce şi-a găsit fix pe banca aia să se lingă *laught*. E funny când comentez de alţii, fără să mă mai gândesc că aşa eram şi eu astă-vară. Am plecat de acolo şi am mers într-un loc mai pustiu să stăm pe bancă şi să ascultăm muzică. Adeei i s-a făcut poftă de o ţigară, iar cum eu nu mai aveam bani, nu aveam ce face doar cu 2 lei *smile*, aşa că şi-a făcut Adeea tupeu să ceară puținilor oameni care treceau pe acolo. Toate numai lapte şi miere, când..trec două babe pe acolo, iar una avea o ţigară la bot şi o meclă gen 'Dispari de aici, obraznico!'. Adeea i-a cerut o ţigară, iar tipa a reacţionat exact invers aşteptărilor noastre 'Bineînţeles, poftim!' şi întinde pachetul. După ce a luat Adeea am văzut că femeia tot ţinea pachetul întins îndreptat cu capătul înspre mine. Am luat frumos o ţigară şi am zis politicos 'Mulţumesc!' iar ea a izbutit să zică un 'Cu plăcere.'. Abia după am observat şi eu şi Adeea că ea defapt avea bricheta în aceeaşi mână şi i-o întindea ei. Am lăsat capul în jos şi îmi venea să intru în pământ. După ce femeia s-a dus mai încolo, am început să râdem şi timp de vreo 5 minute ne-am amuzat pe seama fazei. Asta e...unii oameni profită de bunătatea altora fară să realizeze pe moment. Şi totuşi, ne-am bucurat deplin de Kent-urile lungi oferite de femeie... asta aşa, că e lumea darnică de sărbători! *laught*

joi, 29 decembrie 2011

Pur şi simplu...te adol!

Cine a zis că viaţa e naşpa dacă nu crezi în ăla de sus? Ok, ok...ştiu că dacă văd unii că nu cred o să rămână cu gura căscată sau o să comenteze, dar ideea e că e problema mea. Şi am ales asta de ceva vreme, doar că nu aveam susţinerea de care aveam nevoie la început, dar apoi am dat şi de persoane ca mine. Sunt fericită, sunt cu adevărat fericită. Pentru prima dată în viaţă m-am mulţumit cu puţin. Abea aştept să o văd pe sis şi să-i dau lanţul ca al meu ce i l-am făcut. Chiar dacă sta doar de revelion, tot îmi convine şi abea aştept să fac lumea să râdă cu ea. Mi-e dor să mă prostesc cu ea ca-n zilele bune. În ultimul timp m-am cam certat cu toată lumea, numai cu ea nu...îmi e de ajuns să ştiu că e undeva acolo şi că se gândeşte la mine, ca să lăcrimez. Probabil nu primesc totul pe tavă aşa cum zice bro, poate unele lucruri ce le vreau nu o să le am vreodată, dar cu toate astea o să fac ce-mi taie capul fără să regret nimic. Ooo da, ooo da...o iubesc pe Dydu a mea!! Deja m-am apucat să fredonez.. Cine zicea că nu mă exprim? Cred că am zis în viaţa mea 'Te iubesc!' de nu pot duce *laught*. Spun că-mi pasă când văd că ceea ce zic îşi are rostul...nu o să mă apuc acum să-i spun şi celei mai indiferente persoane că mie îmi pasă. Câteodată mă simt aşa în plus, de-mi vine să-mi iau gâtul, şi totuşi câteodată mă simt împlinită că am făcut tot ce am putut.Recunosc..nu am o viaţă genială iar bro consideră că.. dacă ar fi fost părintele meu mă bătea non-stop, dar ştiu că nu ar fi făcut-o...aşa mi-a zis şi că nu o să mai fim amici deloc dacă fac unele chestii, şi uite că acceptat destule poate prea multe şi tot suntem*smile*. Şi poate crăciunul e o porcărie care ar trebui sărbătorită cu familia, dar eu aleg revelionu să-l sărbătoresc cu familia ce mi-am creat-o eu, nu soarta. Deci..regulile sunt făcute ca să fie încălcate, aşa că...succes la a face ce vreţi, and Happy New Year!

P.S. Ţineţi-mi pumnii să câştig pariul făcut cu bro..care stă mai mult treaz de revelion *hihihi*.


sâmbătă, 24 decembrie 2011

A venit iarna!

A venit prima ninsoare! Şi? Nu înţeleg de ce toată lumea vrea să ningă odată când afară e însorit şi e o atmosferă de primăvară. Da, se vede că sunt născută vara, şi ador vara..urăsc să mă gândesc la mocirla aia din Bucureşti după o ninsoare. Lăsând asta, am făcut multe în ultimul timp. Să le luăm cronologic, hmm..nu pot să îmi aduc aminte ce am făcut în ordine cronologică. Am văzut Ao No Eorcist că mi-a adus aminte Sayu de el, m-am apucat să vizionez Clannad căruia îi spun 'Cl...' *laught*, mi-am reinstalat ieri windous-ul de vreo 4-5 ori, l-am personalizat şi l-am făcut super drăguţ şi mov iar acum nu mai merge să-mi instalez Messengerul -îmi apare o eroare stupidă mereu- şi acum 10 minute mi-am downloadat discografia Three Days Grace. După ce aseară am dormit la Sayu şi am auzit toată ziua numai melodii japoneze care după a zecea ascultare mi se păreau o sâcâieală pentru ureche, acum mă simt în rai ascultând muzica mea. M-am încăpăţânat cu Sayu şi am zis să ascultăm tot videoclipul de pe youtube Nian Cat, care durează 3 ore si 40 de min. Am ascultat doar jumătate de oră că ne-am pus să ne uităm la Cl... . Am răcit groaznic *sad* iar decurând trebuie să-mi scot amigdalitele şi polipii. Am terminat volumul 3 din seria Sânge Albastru şi mă apucă groaza când mă gândesc cât o să mai dureze până apare volumul 4 în România. Hmm..cam atâtea s-au întâmplat în mare de când nu am mai scris, şi aa.. A venit vacanţa!!! Nu-mi place să mă gândesc la câte teme am pentru semestrul al doilea aşa că mă afund în melodia ăstora de la Three Days Grace. 'Paaaaaaaaaaiiiiiiiinnnnnnnnn!!!'. Am tulit-o la Cl... ,ciao lume!

luni, 5 decembrie 2011

Eu eu eu şi iar....tu!

Deci..universul meu a început să se prăbuşească încetul cu încetul şi acum se mai rezeamă doar în câţiva stâlpi fragili gata să cedeze. Tot la ce mă pot gândi este viaţa altora. După cum i-am spus odată ei... 'prima pe lista mea este sormea reală, apoi tu, apoi el...apoi restul' iar ea a zâmbit, m-a luat în braţe şi mi-a şoptit 'Te iubesc sisu meu! Ce m-aş face fară tine?'. Iar acum totul s-a spulberat. Îmi zicea mereu să fiu tare că oriunde v-a fi ne vom găsi. Mi-a dat brăţara ei..de ce? Ca sa ştiu că va fi mereu aici...cu mine. S-a dus...fară să-mi spună vreun cuvânt, iar ultima oară când am văzut-o plecând mi-a zis 'Mersi sisu pentru tot ce ai făcut pentru mine' în timp ce o ţineam strâns şi mă rugam să nu o văd pt ultima dată. Am şoptit 'Meritai mult mai mult...ţi-am dat tot ce am putut' iar ea a zâmbit şi a început să-mi fredoneze versuri din melodia noastră 'Iar locu’ ei, stie si ea, e numai la pieptu' meu/ Indiferent ca ne e bine sau ne e greu' . Am încercat să mă abţin să nu pufnesc în plâns, i-am zis pa şi am zâmbit forţat apoi am închis poarta, am închis ochii şi mi-am simţit lacrimile mai dureroase ca niciodată. Am încercat să o sun de fiecare dată când îmi venea în minte zâmbetul ei dar un mesaj sec e prezent mereu 'număr indisponibil'. Aşa am pierdut o parte din univers.
A doua jumătate a universului meu este el.. El, cel care chiar dacă m-a minţit, m-a minţit frumos şi doar ca să mă protejeze. Acel el care odată îmi spunea ' Îmi place când zâmbeşti pentru că ştiu că eşti fericită cu mine'..acel el care imediat după o glumă îmi arăta ceva mort în stadiu de putrefacţie, acel el care mă trezea dimineaţa sunându-mă şi zicându-mi 'Neaţa somnoroaso! Trezeşte-te.' iar eu ma rugam să mai pot dormi 5 minute şi tot ce mai auzeam era ' Te sun în 5 minute şi îţi amintesc că te iubesc'. Cinci minute întotdeauna se transformau în 15 iar dimineaţa mea era una dulce plină de cântecele vechi (coji de portocale, bună dimineaţa, soarele meu etc.). Până l-am pierdut şi am jurat că o să-mi pese în fiecare minut al vieţii de el. După ceva timp de când nu am mai ţinut nici o legătură, am încercat să dau de el...l-am sunat alaltăieri şi avea telefonul închis 'Abonatul vodafone....' iar azi, acelaşi mesaj sec ca în primul caz 'număr indisponibil'. Apoi am aflat că e mort.. Am rămas jumătate de oră uitându'mă în gol. Nu am crezut că e adevărat şi am zis că nu are cum. Mi s-a zis 'E în camera lui cam de 2 luni cu două sticle de apă la jumătate, deci probabil a murit deja'. Îmi venea să urlu şi să mă duc la el acasă să mă conving că nu e aşa şi că se înşeală. Doar că...nu am avut destulă putere încât să mă ridic după bancă fără să cad în genunchi şi să repet într-una 'Nu poate fi adevărat!' .
Aşa mi s-au distrus cele mai importante părţi din univers, iar azi...de Sf. Nicolae eu stau şi mă gândesc cât de crudă e viaţa. Ciao...Have a death life!

*P.S. Am vizionat Ao No Exorcist până la episodul 24 care nu mai vrea să se încarce. E tareee! Vreau propuneri de anime-uri drăguţe..*